Bullying psihologic la clasă, potrivit documentelor puse la dispoziția redacției

Educația reprezintă pilonul fundamental al dezvoltării copiilor, iar mediul școlar ar trebui să asigure atât un cadru pedagogic adecvat, cât și protecția emoțională a elevilor. În acest context, orice sesizare privind posibile forme de bullying sau abuz psihologic necesită o investigație riguroasă, cu scopul de a garanta un climat educațional sănătos și respectarea drepturilor copiilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield International College

Investigația realizată pe baza relatărilor părinților elevilor dintr-o clasă a III-a de la Questfield International College aduce în discuție acuzații grave privind modul în care se desfășoară activitatea didactică sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Conform documentelor și corespondenței puse la dispoziție redacției, familiile reclamă un climat educațional marcat de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, aspecte ce au generat stare de anxietate și demotivare în rândul copiilor.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din școlile private

Școlile private sunt percepute ca un mediu în care elevii beneficiază de atenție individualizată, clase cu un număr redus de copii și un cadru sigur, condiții pentru care părinții investesc resurse semnificative. În cazul clasei investigate, părinții semnalează o diferență notabilă între aceste așteptări și experiența copiilor lor, evidențiind probleme sistematice în procesul educațional și în supravegherea elevilor.

Semnalele de alarmă inițiale și impactul asupra copiilor

Potrivit familiilor, primele semne au constat în schimbări comportamentale ale copiilor, care reveneau acasă speriați, confuzi și cu o motivație scăzută față de școală. Reclamă faptul că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura desfășurarea continuă a orelor și nici supravegherea adecvată în clasă. De asemenea, un elev a fost desemnat să raporteze situațiile din clasă, ceea ce, conform părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi, fiind etichetat drept “paracios”.

Blocajul dialogului și reacțiile cadrului didactic

Contactați pentru a semnala aceste probleme, părinții susțin că au întâmpinat o reacție defensivă din partea învățătoarei, care a interpretat criticile ca atacuri personale. Acest fapt a dus la tensionarea comunicării și la imposibilitatea unui dialog constructiv, afectând relația între familie și instituție. Până la momentul publicării, conducerea școlii nu a oferit un răspuns oficial referitor la aceste aspecte.

Calitatea procesului educațional și rezultate la testele naționale

În plus față de problemele legate de climatul emoțional, părinții semnalează un nivel scăzut al învățământului în această clasă. Rezultatele obținute la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind sub nivelul mediu, cu doar câțiva elevi care au atins standardele minimale. Această situație ridică întrebări privind capacitatea de predare și de monitorizare a activității educaționale sub coordonarea învățătoarei.

Lipsa de supraveghere și manifestările conflictuale din clasă

Documentele analizate reflectă o lipsă frecventă de supraveghere în timpul orelor, ceea ce ar fi permis escaladarea conflictelor între elevi, deseori ignorate de personalul didactic. Conform părinților, acest fapt a condus la un mediu haotic, caracterizat prin utilizarea limbajului agresiv și comportamente inadecvate, care au devenit o prezență obișnuită în clasă.

Pedepse arbitrare și presiuni psihologice semnalate de părinți

Printre reclamațiile formulate se regăsesc aplicarea unor sancțiuni fără explicații pedagogice clare, precum privarea unor elevi de pauze sau izolarea acestora. Părinții consideră aceste practici drept forme de abuz psihologic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Totodată, se menționează utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile trăiri și percepții, afectându-le încrederea în sine.

Consecințele asupra stării emoționale a elevilor

Potrivit mărturiilor familiilor, cumulul acestor factori a generat un climat predominat de frică și anxietate, iar copiii nu se mai prezintă la școală cu entuziasm, ci cu reticență. Specialiștii în psihologie avertizează că astfel de condiții pot avea efecte pe termen lung, inclusiv dificultăți în integrarea socială și riscul de refuz școlar.

Apeluri către conducerea Questfield International College și măsurile solicitate

Părinții solicită o serie de măsuri pentru prevenirea situațiilor similare, printre care:

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea reală și continuă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
• Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Conducerea școlii nu a comunicat public măsuri concrete luate în urma acestor sesizări, iar redacția nu a primit un punct de vedere oficial până la data publicării acestui material. Pentru detalii suplimentare privind cazul semnalat, se poate consulta articolul documentat la investigația Republica LS.

Concluzii și responsabilități instituționale

Acest caz ridică întrebări importante legate de modul în care sunt gestionate situațiile de potențial abuz psihologic în cadrul unor instituții de învățământ private, precum Școala Questfield Pipera. Lipsa unor răspunsuri oficiale și a unor măsuri documentate afectează încrederea părinților în capacitatea școlii de a asigura un mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor. În absența unor intervenții transparente și eficiente, riscul perpetuării unui climat educațional toxic rămâne o preocupare majoră pentru toate părțile implicate.